Testul HIV


Avantajele testarii


Daca o persoana a fost expusa riscului de contaminare HIV, efectuarea testului este singura modalitate prin care putem afla daca acesta este sau nu seropozitiv, iar testarea trebuie sa fie urmata de consiliere medicala atenta.

Infectia HIV s-a transformat intr-o perioada de cativa ani intr-o pandemie (epidemie mondiala), este din ce in ce mai raspandita si afecteaza nu numai grupurile populationale la risc. De aceea este important ca fiecare dintre noi sa stie daca este sau nu infectat, intrucat putem astfel preveni transmiterea mai departe a acestei boli fatale.

Calmul aparent - "linistea dinaintea furtunii"
De obicei, o persoana infectata nu observa nimic (cu exceptia, in primele saptamani, a unor simptome gripale) legat de infectia HIV, decat dupa un numar de ani, iar in aceasta perioada asimptomatica, ce dureaza in medie 10-12 ani, persoana infectata este deja un transmitator al infectiei cu virusul HIV. Infectia HIV nu poate fi confirmata decat dupa efectuarea testului, cei care efectueaza testarea dovedindu-se responsabili fata de ei insisi si cei din jurul lor.

Testarea HIV este intotdeauna utila
Un rezultat negativ la testul HIV ne indica cu mare probabilitate daca persoana in cauza este seronegativa, cu conditia sa se fi respectat perioada de asteptare pana la efectuarea testarii (vezi mai jos), risipind astfel incertitudinea si temerile inutile. Intr-o astfel de situatie, avand si o consiliere competenta, putem dezvolta pentru viitor un model comportamental responsabil, pacientul evitand expunerea la riscuri.

Presupunand, totusi, ca testul HIV este pozitiv, aceasta persoana, de obicei, va face tot posibilul sa nu transmita boala mai departe, pentru ca nimeni nu isi doreste sa infecteze partenerul/a, persoanele la care tine, sau sa dea nastere unui copil seropozitiv. Pe de alta parte pacientul care este seropozitiv poate sa beneficieze de tratament precoce ( ceea ce va intarzia evolutia bolii). Depistarea precoce joaca un rol important in evolutia bolii si a complicatiilor ce o insotesc, acestea putand fi tratate din timp evitand suferinta inutila. O persoana seropozitiva care primeste ingrijiri medicale competente poate trai mai mult si cu o calitate mai buna a vietii decat cel care intarzie acestea pana la declansarea SIDA. Va sfatuim ca testul HIV sa il efectuati sub supravegherea uni medic in care aveti incredere si care va poate oferi de asemenea toate informatiile necesare.

Tratament imediat si corect
Cand o persoana seropozitiva cade victima altor infectii oportuniste, acestea contribuie la proliferarea HIV si ulterior, si mai mult la declinul sistemului imunitar. Afectiuni inofensive in mod obisnuit, de ex. zona zoster, pot avea o evolutie severa, si multe alte afectiuni, ca diareea de exemplu trebuie tratate foarte precoce.

Un medic trebuie sa stie obligatoriu daca pacientul sau este seropozitiv pentru a putea pune corect un diagnostic si a trata eficace. Un exemplu ar fi pneumonia la un pacient seropozitiv, cea mai tipica - pneumonia cu Pneumocystis carinii, ce trebuie tratata cu alte antibiotice decat o pneumonie "banala". Pana acum, tratand-o ca pe o pneumonie banala, aproape jumatate din pacienti decedau, in timp ce in prezent mor sub 5 % din cei precoce diagnosticati si corect tratati.

Retinita cu ciromegalovirus, afectiune virala a ochilor frecvent intalnita in randul pacientilor seropozitivi, poate si trebuie precoce diagnosticata si tratata, prevenind astfel orbirea pacientilor.

Nu exista timp de pierdut
Orice amanare a testarii HIV, daca virusul este prezent va duce la pierderea unui timp pretios pentru tratament.

Mai exista de asemenea si alte ratiuni pentru care este bine sa efectuati testul HIV si un exemplu ar fi anumite vaccinari pe care trebuie sa le efectuati inainte de a pleca intr-o calatorie, intrucat medicul este obligat sa adopte o alta atitudine in fata unui pacient seropozitiv pentru a nu agrava starea lui de sanatate. Acelasi lucru este valabil si in cazul operatiilor importante, deoarece acestea solicita sistemul imunitar, iar, in interesul pacientului, decizia operatiei va fi luata si in functie de starea generala a acestuia.

Sfaturi medicale
Doar pacientii seropozitivi care au constienta faptului ca sunt infectati pot avea grija si pot lua precautii speciale pentru a-si proteja sanatatea. Cati oameni stiu ca pasarile de apartament, prin excrementele lor, sunt un risc pentru infectii fungice periculoase la pacientii seropozitivi, sau ca toaletele pentru pisici si pamantul de flori din ghivece pot adaposti germeni ce sunt un real pericol pentru pacientul seropozitiv? Tigarile, drogurile, alcoolul sunt mai nocive pentru sanatatea seropozivilor, deoarece contribuie la slabirea sistemului imunitar. Carnea cruda si alte feluri de mancare ce sunt susceptibile contaminarii cu Salmonella, trebuie evitate la fel ca si pestele crud, stridiile si alte fructe de mare. Maioneza sau orice fel de sos care nu sunt foarte proaspete pot fi de asemenea foarte periculoase. Din contra, trebuie recomandata o alimentatie sanatoasa, echilibrata si bogata in vitamine. Contactul cu purtatori de germeni patogeni cum sunt bolile infecto-contagioase ale copilului (de exemplu varicela) sau tuberculoza, poate deveni periculos. Calatoriile in tarile subdezvoltate cu igiena precara, mai ales tarile tropicale pot implica riscuri mai mari de infectii. Trebuie evitata administrarea de medicamente fara a cere aviz medical inainte, din cauza posibilelor reactii adverse, in conditiile unui sistem imunitar slabit. Si ceea ce multi nu stiu, este ca suprasolicitarea fizica sau psihica (stresul), baile de soare in aer liber sau la solar, pot afecta sistemul imunitar si astfel accelera declansarea SIDA.

Toate cele spuse mai sus pledeaza in favoarea efectuarii testului HIV, si inca un motiv in plus ar fi acela ca de cativa ani medicina dispune de medicamente antivirale ce pot intarzia declansarea SIDA.

Cine ar trebuie sa efectueze testul HIV?

  • Persoanele care au avut in trecut un stil de viata periculos: toxicomanie,multipli parteneri sexuali.
  • Ambii parteneri la inceputul relatiei sexuale.
  • Parinti ce doresc sa aiba un copil.
  • Femeile la debutul sarcinii.
  • Inaintea vaccinarii cu virusi vii.
  • Daca a primit transfuzii de sange inainte de toamna 1985.
  • Inaintea interventiilor chirurgicale majore.
Testarea trebuie efectuata cel mai devreme intre 2 si 6 saptamani dupa posibila infectare, iar in cazul in care acest test este negativ, trebuie repetat peste 3 luni. Testul nu este util in cazul persoanelor care stiu ca sunt deja seropozitive.

Tratament


Terapia antivirala
In prezent, medicamentele disponibile contra HIV sunt inhibitorii de revers transcriptaza si inhibitorii de proteaze. Inhibitorii de revers transcriptaza impiedica genomul viral sa se integreze in ADN-ul celulelor gazdei umane, blocand o enzima importanta in sinteza ADN-ului: revers transcriptaza. Inhibitorii de proteaza blocheaza proteaza, o enzima centrala, responsabila de multiplicarea virusului. Cele 2 tipuri de medicamente se utilizeaza in combinatie, amandoua mentinand un nivel scazut de virusi in sange si ganglioni, si in acest fel incetinesc progresia bolii.
S-au realizat progrese terapeutice enorme in ultimii ani; la inceputul anilor 90, antiviralele erau folosite doar in stadiile avansate ale infectiei, in timp ce in prezent tratamentul se incepe precoce in speranta:
1. inhibarii replicarii virusului si astfel stoparea deteriorarii sistemului imunitar ceea ce va incetini progresia bolii;
2. impiedicarii aparitiei de variante HIV rezistente;
3. diminuarii contagiozitatii mama-fat- studiile au demonstrat ca transmiterea HIV de la mama la copil este considerabil redusa daca gravidele seropozitive urmeaza tratament antiviral.

Astazi tratamentul se incepe cu doi inhibitori de revers transcriptaza diferiti (dintre cele folosite: AZT (Retrovir®), Lamivudina (3TC®), ddl (Videx®) sau ddC (Hivid®) si un inhibitor de proteaza Indinavir (Crixavan®), Nelfinavir (Viracept®).

Medicamente profilactice in SIDA
Profilaxia are scopul de a preveni sau macar de a intarzia aparitia infectiilor oportuniste in SIDA, combate doar simptomele si nu vindeca infectia HIV si nici nu este o masura de a impiedica declinul imunitar. Tipul precis de profilaxie depinde de stadiul bolii fiind utilizate diverse medicamente cum este de exemplu Baktrim® pentru profilaxia pneumoniei cu Pneumocysitis carinii.

Profilaxia postexpunere
De cativa ani, personalul medical (medici, asistente) expusi riscului de infectie HIV dupa intepatura accidentala in acul unei seringi de ex, au fost tratati 2-4 saptamani cu unul sau mai multe medicamente anti HIV, ceea ce a redus riscul transmiterii cu 80 %.

Din 1997, acest "tratament" a fost disponibil in Elvetia si persoanelor care ar fi putut fi infectate in urma unui raport sexual neprotejat cu un partener seropozitiv, dar se stiu foarte putine in prezent despre eficienta acestui "tratament", cu exceptia faptului ca el trebuie inceput cat mai devreme posibil, ideal in cateva ore si nu mai tarziu de 72 ore dupa expunere, intrucat altfel virusul s-a propagat deja in organism. Tratamentul cu aceste medicamente trebuie urmat doua pana la patru saptamani si are multiple reactii secundare. Decizia trebuie sa fie bine cantarita de medicul specialist, intrucat pentru moment nu cunoastem efectele pe termen lung al administrarii terapiei antiretrovirale la indivizi sanatosi.

Partenerul dumneavoastra cel mai important- medicul
Trebuie sa aveti incredere in medicul dumneavoastra, este un specialist si prin asta partenerul dumneavoastra perfect, care va va sustine si care va apela, oricand este nevoie, la specialisti bine pregatiti. De asemenea el va pastra confidentialitatea informatiilor despre dumneavoastra deoarece a depus juramantul lui Hippocrate.

Ce trebuie sa stiti despre testul HIV?


Testul folosit pentru a confirma starea de seropozitivitate detecteaza anticorpii anti HIV (Elisa), deci nu prezenta directa a virusului HIV ci anticorpii produsi de organismul uman impotriva acestuia.

Testul HIV este unul dintre cele mai sigure teste in medicina
Timpul din momentul infectarii pana la aparitia anticorpilor (seroconversia, fereastra de diagnostic) este variabil, dependent de mai multi factori: calea de transmitere, cantitatea de virusi transmisi etc. Din ce stim pana in prezent, anticorpii apar cel mai devreme dupa doua pana la sase saptamani, si la cea mai mare parte dintre pacienti pana la trei luni de la momentul infectarii si de aceea testul trebuie efectuat cel mai devreme intre doua si sase saptamani de la momentul expunerii. Daca rezultatul testului este negativ, acesta trebuie repetat 3 luni mai tarziu.

Exista mai multe tipuri de teste, care se completeaza unele pe celelalte. Testul ELISA este folosit pentru detectarea anticorpilor anti HIV, dar mai sunt si alti anticorpi ce pot interactiona si pozitiva testul, acesta fiind motivul pentru care un test pozitiv este intotdeauna verificat.

Pentru confirmare sau infirmare se foloseste testul Western Blot, care dureaza mai mult si este mai costisitor, dar este mult mai sensibil. Pentru a exclude o eroare de laborator, in cazul unui rezultat pozitiv, se recomanda recoltarea unei a doua probe de sange. Testele de detectare a antigenelor virale sunt mai putin sensibile decat testul anticorpilor anti HIV, si nu scurteaza semnificativ fereastra de diagnostic. Testul pentru antigene este important pentru a descoperi persoanele recent infectate HIV. Testul PCR (ce detecteaza genomul viral prin metoda de biologie moleculara), din cauza costurilor ridicate, este utilizat doar pentru diagnosticul precoce neonatal si in cazul diagnosticului echivoc al infectiei HIV.

In prezent testul PCR este utilizat doar ca metoda de apreciere a eficientei terapiei.

Testul HIV este in interesul tuturor


Doar persoanele care au constienta faptului ca sunt seropozitivi se pot comporta responsabili fata de ei insisi si de cei din jurul lor.
  • O persoana seropozitiva trebuie, in principiu, sa isi informeze toti fostii parteneri sexuali, pentru ca acestia sa efectueze testul cat mai repede si pentru a putea primi sfaturi medicale. Acestia la randul lor vor anunta anturajul si daca este cazul, pot beneficia de tratament precoce.

  • O persoana seropozitiva trebuie sa isi informeze partenerul actual si sa evite orice schimb de fluide (secretii) corporale , chiar abstinenta sexuala. Utilizarea prezervativului reduce riscul de transmitere HIV, dar nu il exclude, iar in cazul unei persoane care nu doreste sa-si schimbe comportamentul si continua sa expuna riscului, aceasta trebuie sa se protejeze intotdeauna folosind prezervativ.

  • Intr-o relatie sexuala intre doua persoane seropozitive se recomanda utilizarea prezervativului, pentru a reduce astfel posibilitatea infectiilor cu alti germeni patogeni (sifilis, herpes, hepatita etc) sau chiar cu o tulpina foarte "virulenta" a virusului HIV.

  • Persoanele seropozitive trebuie sa informeze medicii, stomatologii si tot personalul medical despre infectie astfel ca ei sa poata actiona in consecinta.

  • Donarea de sperma, sange sau organe de la persoane infectate cu virusul HIV este interzisa.
Toate punctele sus mentionate ar trebui evident sa fie reguli de baza de ingrijire si sa determine un comportament responsabil.





©Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
©Translation: AIDS Information Switzerland
Last updated: 22/01/2007